Modificarea legii educație creează nemulțumiri în spațiul public, mai ales datorită faptului că Ministerul Educației nu organizează public o dezbatere a legii sau o analiză a motivelor pentru care urmează să se aplice unele măsuri din lege. Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat, la începutul anului, că experții din partidele aflate la guvernare vor lucra împreună cu Ministerul Educației la pachetul de legi ale educației până la 1 februarie 2023, după care vor trece prin Guvern până la 15 februarie, iar, până pe 15 martie, Parlamentul ar trebui să aprobe pachetul legislativ. Și cam atât.
Însă, au apărut în spațiul public informații că în textele proiectelor celor două legi ale educației faptul că liceele pedagogice nu vor mai conține specializarea de educator-învățător, ci doar pe cea de educator-puericultor, ceea ce înseamnă că prin absolvirea specializării educator-puericultor din cadrul filierei vocaționale, profil pedagogic, „se consideră îndeplinite condițiile de formare psihopedagogică și de calificare necesare ocupării funcției didactice de educator-puericultor, educator educație timpurie, educatoare/educator” ceea ce înseamnă că pentru a fi învățător nu va mai fi necesar să se facă liceul pedagogic.
În proiect se precizează totuși că elevii care la data adoptării acestuia erau înscriși în licee pedagogice și aveau specializarea de învățători vor putea fi încadrați pe postul de învățător în învățământul primar.
Astfel, 29 de licee pedagogice din toată țara au semnat o scrisoare deschisă către Președinte, Parlament și Ministerul Educației să nu desființeze specializarea de învățător de la aceste școli.
„Având în vedere informațiile apărute în mass-media legate de proiectul de Lege a învățământului preuniversitar, conform cărora liceele și colegiile pedagogice nu vor mai avea specializarea de învățător, cadrele didactice din întregul sistem de învățământ pedagogic își exprimă dezaprobarea față de această decizie, care afectează grav baza formării dascălilor din România”, se arată în textul scrisorii.
În document sunt menționate rezultatele deosebite pe care le-au obținut la titularizare absolvenții liceelor pedagogice: „Absolvenții liceelor pedagogice au obținut rezultate deosebite la examenul național de titularizare în învățământul preșcolar și primar, iar în instituțiile de învățământ unde au fost încadrați au primit aprecieri prin care se confirmă temeinicia pregătirii psihopedagogice”.
Redăm mai jos conținutul scrisorii deschise:
„Către,
Administrația Prezidențială, Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației
Având în vedere informațiile apărute în mass-media legate de proiectul de Lege a învățământului preuniversitar, conform cărora liceele și colegiile pedagogice nu vor mai avea specializarea de învățător, cadrele didactice din întregul sistem de învățământ pedagogic își exprimă dezaprobarea față de această decizie, care afectează grav baza formării dascălilor din România.
Încercări de desființare a acestui profil au mai existat în perioada postdecembristă, dar timpul a dovedit că au fost decizii eronate și s-a revenit asupra lor.
Argumente:
1. Urmând acest profil vocațional, elevii au șansa ca de la vârstă fragedă să se pregătească temeinic pentru profesia de dascăl, într-un mediu care le oferă atât cunoștințe teoretice, cât și competențe și abilități metodice în cadrul practicii pedagogice desfășurate timp de patru ani. Prin școlile de aplicație, se oferă posibilitatea elevilor să-și desfășoare practica pedagogică observativă și de predare în condiții optime pe parcursul celor patru ani de studiu.
2. Absolvenții liceelor pedagogice au obținut rezultate deosebite la examenul național de titularizare în învățământul preșcolar și primar, iar în instituțiile de învățământ unde au fost încadrați au primit aprecieri prin care se confirmă temeinicia pregătirii psihopedagogice.
3. Absolvenții profilului pedagogic au ocupat posturi didactice și au continuat studiile universitare la facultățile de științe ale educației, ceea ce demonstrează că cele două nivele de învățământ se completează și nu se exclud.
4. Nu credem că se pot echivala anii de pregătire din liceul pedagogic și completarea procesului de perfecționare din universitate, adică șapte ani de studiu, doar cu formarea din mediul universitar, adică trei ani.
5. Este cunoscut că unitățile de învățământ de stat și particulare solicită cadre didactice care au la bază liceele pedagogice.
6. Optăm pentru specializarea educator-învățător cu calificările: educator/ educatoare pentru educație timpurie (ciclul antepreșcolar și preșcolar) și învățător/ învățătoare (ciclul primar)
7. Condiționarea absolvenților de profil pedagogic, specializarea învățător/învățătoare care se încadrează în sistemul național de învățământ pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare, de absolvirea unei forme superioare de învățământ într-o perioadă de 6-7 ani.
Modernizarea învățământului nu înseamnă doar forme noi, preluate ca atare, ci, mai ales, păstrarea fondului, a tradiției care și-a dovedit viabilitatea de-a lungul anilor. Credem că, în aceste condiții, adaptarea ar fi cuvântul – cheie. Trebuie mers înainte cu ceea ce avem deja bun, fără să dărâmăm tot pentru a construi edificii fără bază. În plus, ar trebui cerută și părerea tuturor celor implicați în procesul instructiv-educativ.
1. Colegiul Național Pedagogic „Carol I”, Câmpulung Muscel
2. Colegiul Național Pedagogic „Preparandia- Dimitrie Țichindeal”, Arad
3. Colegiul Național Pedagogic „Constantin Cantacuzino”, Târgoviște
4. Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Constanța
5. Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Ploiești
6. Colegiul Național „Gheorghe Asachi”, Piatra Neamț
7. Liceul „Horea, Cloșca si Crișan”, Abrud
8. Liceul „Andrei Mureşanu”, Braşov
9. Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai”, Zalău
10. Liceul Teologic Ortodox „Sfântul Constantin Brâncoveanu”, Făgăraș
11. Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi”, Roman
12. Colegiul Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius”, Brăila
13. Liceul Teoretic „Nicolae Cartojan”, Giurgiu
14. Liceul Tehnologic „Barbu A. Știrbey”, Buftea
15. Colegiul Național „Elena Cuza”, București
16. Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu”, Slatina
17. Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu”, Călărași
18. Colegiul Național Pedagogic „Mihai Eminescu”, Târgu Mureș
19. Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Deva
20. Colegiul Național „Inochenție Micu Clain”, Blaj
21. Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko”, Sighetu Marmației
22. Colegiul Naţional „Costache Negri”, Galaţi
23. Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab”, Râmnicu Vâlcea
24. Liceul Pedagogic ,,Matei Basarab”, Slobozia
25. Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Tulcea
26. Colegiul Național „Kemal Ataturk”, Medgidia
27. Colegiul Național „George Coșbuc”, Năsăud
28. Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș”, Beiuș
29. Colegiul Național „Spiru Haret”, Târgu Jiu”