530 de proprietăți, peste 544.000 de metri pătrați de teren și despăgubiri totale de aproximativ 2,3 milioane de lei. Pentru unii proprietari, diferența dintre suma stabilită de stat și valoarea pe care aceștia spun că o are terenul pe piață ajunge la zeci de lei pentru fiecare metru pătrat. Câțiva dintre proprietarii afectați de Centura Botoșaniului au ajuns deja în instanță.
Construirea marilor proiecte de infrastructură înseamnă, inevitabil, și exproprieri. Drumuri, variante ocolitoare, autostrăzi sau linii electrice de transport presupun ocuparea unor suprafețe de teren aflate în proprietate privată.
În județul Botoșani, problema despăgubirilor a devenit deja una concretă, odată cu exproprierile pentru Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani.
Guvernul a aprobat în iunie 2025 declanșarea procedurilor de expropriere pentru terenurile aflate pe traseul centurii, situate în principal pe raza localităților Curtești și Mihai Eminescu. Potrivit actului normativ, au fost incluse 530 de imobile proprietate privată, cu o suprafață totală de 544.202 metri pătrați de teren, plus o construcție de 159 de metri pătrați.
Pentru toate acestea, suma aprobată pentru despăgubiri a fost de 2.297.859,75 lei, adică aproximativ 2,3 milioane de lei.
La o simplă împărțire matematică, rezultă o medie de aproximativ 4,22 lei pentru fiecare metru pătrat de teren, însă această medie trebuie privită cu atenție: în listă există terenuri cu categorii diferite de folosință, amplasamente diferite și valori individuale distincte.
Iar aici începe problema ridicată de proprietari.
2,4 lei/mp pentru un teren din Curtești. Proprietarul spune că în zonă terenul valorează 90 de lei
Unul dintre cazurile care au ajuns în instanță este cel al unui proprietar din Curtești, căruia statul îi expropriază 656 de metri pătrați.
Pentru această suprafață, despăgubirea stabilită este de 1.574 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 lei/mp.
Proprietarul susține însă că terenurile din zonă se tranzacționează la aproximativ 90 de lei/mp. În plus, problema nu se rezumă doar la suprafața pierdută: terenul său, de aproximativ 7.400 de metri pătrați, ar urma să fie practic despărțit de viitoarea șosea, o parte rămânând pe o parte a drumului, iar cealaltă pe partea opusă.
Un alt caz este cel al unui proprietar din Mănăstirea Doamnei, care pierde prin expropriere 5.482 de metri pătrați.
Pentru această suprafață, despăgubirea stabilită este de 86.615 lei, adică aproximativ 15,8 lei/mp. Proprietarul susține că suma este de aproape șase ori mai mică decât valoarea de piață a terenului.
Acestea sunt însă exemple individuale și nu trebuie confundate cu o valoare oficială generală a terenurilor din Curtești sau Mănăstirea Doamnei.
Ce spune, de fapt, legea despre „justa despăgubire”?
Constituția României este foarte clară: nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, „cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că această despăgubire reprezintă o garanție constituțională esențială și că trebuie să reprezinte valoarea reală a bunului expropriat.
Mai mult, atunci când proprietarul nu este de acord cu suma oferită de stat, legea îi permite să se adreseze instanței.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 255/2010, proprietarul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței, fără să poată contesta însă transferul dreptului de proprietate asupra terenului. Instanța verifică modul în care a fost stabilită despăgubirea și poate dispune o nouă evaluare.
Nu doar „grila notarilor” contează
Un detaliu extrem de important pentru proprietarii expropriați este faptul că Înalta Curte a stabilit, prin Decizia nr. 78/2021, că în etapa judiciară nu trebuie avut în vedere exclusiv studiul de piață al camerelor notarilor.
Experții și instanța trebuie să țină seama atât de expertizele actualizate ale camerelor notarilor, cât și de criteriile prevăzute de Legea nr. 33/1994.
Iar art. 26 din această lege spune că despăgubirea este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului.
La calcul trebuie analizate inclusiv prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și eventualele daune provocate proprietarului.
Asta poate deveni extrem de important în cazul terenurilor care sunt tăiate în două de un drum nou, deoarece proprietarul nu pierde doar suprafața preluată efectiv de stat.
Legea permite analizarea și a prejudiciului produs proprietarului.
Ce se întâmplă dacă proprietarul consideră că statul i-a oferit prea puțin?
Există o procedură judiciară specială.
Instanța constituie o comisie de trei experți: unul desemnat de instanță, unul desemnat de expropriator și unul din partea proprietarului.
Aceștia analizează valoarea terenului și prejudiciul produs, după care instanța compară rezultatul expertizei cu oferta făcută de expropriator și cu pretențiile proprietarului.
Foarte important: instanța nu poate acorda mai puțin decât suma oferită inițial de expropriator și nici mai mult decât suma solicitată de proprietar.
Cu alte cuvinte, proprietarul care consideră că a primit prea puțin poate cere în instanță o despăgubire mai mare, dar trebuie să își fundamenteze pretențiile.
Procese deschise deja la Tribunalul Botoșani
În cazul Centurii Botoșaniului, problema nu mai este una pur teoretică.
La 3 septembrie 2026, au fost raportate șase dosare înregistrate la Tribunalul Botoșani, deschise de proprietari din Curtești și Mănăstirea Doamnei care contestă cuantumul despăgubirilor stabilite pentru terenurile expropriate.
Reclamanții solicită instanței să constate caracterul injust și insuficient al despăgubirilor și să stabilească sumele raportat la valoarea reală a terenurilor. Ei cer inclusiv plata diferențelor dintre despăgubirile stabilite inițial și cele care vor fi stabilite de instanță, precum și dobânzile aferente.
Prin urmare, la acest moment sunt confirmate public șase litigii noi privind despăgubirile pentru Centura Botoșaniului.
Este important însă să precizăm că cele șase dosare nu înseamnă că instanța a stabilit deja că statul a greșit. Litigiile sunt tocmai mecanismul prin care trebuie verificat dacă despăgubirile stabilite inițial corespund criteriilor legale.
Un calcul care ridică semne de întrebare
Cifrele oficiale oferă un contrast interesant.
Pentru cele 530 de imobile, statul a prevăzut aproximativ 2,298 milioane de lei pentru despăgubiri și 544.202 mp de teren.
Asta înseamnă o medie aritmetică de aproximativ 4,22 lei/mp.
Dar exemplele prezentate în litigiile aflate pe rol arată diferențe foarte mari:
2,4 lei/mp – cazul unui teren din Curtești;
15,8 lei/mp – cazul unui teren din Mănăstirea Doamnei;
aproximativ 90 lei/mp – valoare de piață invocată de unul dintre proprietarii din Curtești.
Diferențele sunt suficient de mari pentru ca problema să merite analizată nu doar individual, ci și la nivelul întregii liste de exproprieri.
Și alte proiecte vor aduce exproprieri în județ
Centura Botoșaniului nu este singurul proiect de infrastructură care poate pune în discuție terenurile private din județ.
Pentru drumul expres Suceava–Botoșani, proiectul se află încă în etapa studiilor și investigațiilor de teren. În 2025 au fost anunțate investigații topografice, geotehnice, arheologice și alte lucrări necesare elaborării studiului de fezabilitate, inclusiv evaluarea terenurilor de pe traseu.
Asta înseamnă că, pe măsură ce proiectul va avansa către aprobarea traseului și declanșarea exproprierilor, problema valorii despăgubirilor va putea deveni din nou una sensibilă pentru proprietarii din județ.
În plus, documentele publice din 2026 privind LEA (Linia Electrică Aeriană) 400 kV Suceava–Bălți arată că există deja exproprieri pentru infrastructură energetică în județul Botoșani. Pentru terenurile din județul Botoșani incluse în acel proiect sunt prevăzute, în documentele oficiale, despăgubiri pentru suprafețele afectate, inclusiv valori de piață și prejudicii distinct evidențiate.
Întrebarea care rămâne
Statul are dreptul să exproprieze terenuri pentru realizarea unor proiecte de interes public. Nimeni nu contestă faptul că o autostradă, un drum expres, o centură sau o linie electrică de mare capacitate poate necesita sacrificarea unor proprietăți private.
Întrebarea este însă alta:
Cât trebuie să primească proprietarul pentru ceea ce pierde?
Legea nu spune că despăgubirea trebuie să fie o sumă arbitrară stabilită de stat. Vorbim despre o „dreaptă și prealabilă despăgubire”, iar legislația și jurisprudența cer luarea în calcul a valorii reale a imobilului și, după caz, a prejudiciilor produse proprietarului.
În cazul Centurii Botoșaniului, răspunsul la această întrebare va începe să fie dat de instanță.
Iar cele șase procese deschise deja la Tribunalul Botoșani ar putea reprezenta doar începutul unei dispute mai ample privind modul în care sunt evaluate terenurile atunci când infrastructura publică ajunge peste proprietatea privată.