Raportul privind starea învățământului din județul Botoșani pentru anul școlar 2025–2026 scoate la iveală câteva evoluții care merită privite dincolo de cifrele prezentate oficial. Compararea datelor cu ultimii ani arată un sistem de învățământ care se contractă vizibil: sunt mai puțini elevi, mult mai puține norme didactice și mai mulți repetenți. În același timp însă, rezultatele la Bacalaureat și cele obținute de profesori la examenele de Titularizare și Definitivat s-au îmbunătățit.
Raportul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani pentru anul 2025–2026 a fost aprobat în septembrie 2026. Privite separat, multe dintre cifre nu par spectaculoase. Așezate însă lângă cele din rapoartele ultimilor ani, ele descriu câteva schimbări importante.
Botoșaniul a pierdut peste 4.200 de elevi în cinci ani
Probabil cea mai importantă evoluție pe termen lung este cea demografică.
În anul școlar 2020–2021 existau în județ 62.753 de elevi. În 2021–2022 mai erau 61.831, în 2022–2023 – 61.241, în 2023–2024 – 59.421, în 2024–2025 – 58.688, iar în 2025–2026 numărul a ajuns la 58.541.
Asta înseamnă că în numai cinci ani sistemul botoșănean de educație a pierdut 4.212 elevi, adică aproximativ 6,7% din populația școlară.
Scăderea din ultimul an este relativ mică, de numai 147 de elevi, ceea ce poate indica o încetinire temporară a declinului. Problema de fond rămâne însă: județul are astăzi cu peste patru mii de copii mai puțin în sistem decât avea în urmă cu cinci ani.
Raportul din 2023–2024 arăta cât de brutală fusese scăderea într-un singur an: populația din învățământul de masă coborâse atunci cu 1.827 de elevi, de la 60.729 la 58.902.
O neconcordanță importantă chiar în raportul ISJ
Există însă un detaliu care ne-a atras atenția în raportul pentru 2025–2026.
ISJ prezintă următoarele cifre pentru învățământul de masă:
2023–2024 – 58.902 elevi;
2024–2025 – 58.136 elevi;
2025–2026 – 58.007 elevi.
Numai că, lângă cifra de 58.007, raportul menționează „+405 față de anul anterior”.
Matematic, 58.007 față de 58.136 înseamnă o scădere cu 129 de elevi, nu o creștere cu 405.
Este, cel mai probabil, o eroare de redactare sau de preluare a datelor, dar este una care merită remarcată într-un document oficial privind starea învățământului județean.
Cea mai mare surpriză: dispar peste 360 de norme didactice într-un singur an
Poate cea mai spectaculoasă diferență dintre 2024–2025 și 2025–2026 nu este însă la elevi, ci la profesori.
În anul școlar 2024–2025 existau 4.740,50 norme pentru personalul didactic de predare. Raportul precedent al ISJ confirmă această cifră.
În 2025–2026 au mai rămas 4.375,92 norme.
Diferența: minus 364,58 norme didactice într-un singur an, adică o reducere de aproximativ 7,7%.
Este o scădere enormă raportată la evoluția numărului de elevi. Populația școlară totală s-a redus în același interval de la 58.688 la 58.541, adică doar cu 147 de elevi, aproximativ 0,25%.
Cu alte cuvinte, numărul normelor didactice s-a redus procentual de aproximativ 30 de ori mai repede decât numărul elevilor, dacă raportăm strict cele două variații procentuale anuale.
Este una dintre cifrele care ar merita explicată separat de ISJ Botoșani: cât din reducere provine din reorganizarea normării, cât din comasări, modificări legislative, creșterea normei didactice sau alte schimbări administrative?
Paradox: dispar profesori, dar crește personalul auxiliar și nedidactic
Situația devine și mai interesantă dacă privim ce se întâmplă cu celelalte categorii de personal.
În timp ce personalul didactic pierde 364,58 norme, numărul total de norme pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic ajunge la 1.946,35, față de 1.895,50 în anul precedent.
Așadar, aici avem aproximativ 50 de norme în plus. ISJ explică faptul că acestea reprezintă posturi vacante pentru unitățile care au învățământ antepreșcolar – creșe – din Botoșani, Dorohoi, Flămânzi și Bucecea.
Avem astfel o situație aparent paradoxală: sistemul pierde masiv norme de predare, dar își mărește schema auxiliară și nedidactică, explicația fiind extinderea serviciilor antepreșcolare.
Promovabilitatea generală – cea mai mică din ultimii cinci ani
Un alt indicator care ar trebui să dea de gândit este promovabilitatea generală.
În ultimii cinci ani situația a fost:
2021–2022 – 97,54%
2022–2023 – 97,00%
2023–2024 – 97,46%
2024–2025 – 96,93%
2025–2026 – 96,54%.
Prin urmare, anul școlar 2025–2026 aduce cea mai mică rată de promovare din întreaga perioadă prezentată în raport.
Scăderea poate părea mică exprimată procentual, dar numărul elevilor care repetă anul spune mai bine povestea.
1.357 de repetenți – recordul perioadei analizate
În 2021–2022 erau 1.248 de repetenți.
În 2022–2023 – 1.058.
În 2023–2024 – 1.335.
În 2024–2025 – 1.145.
În 2025–2026 numărul ajunge la 1.357 de elevi repetenți.
Este cea mai mare valoare dintre cei cinci ani prezentați în raport.
Față de anul precedent sunt 212 repetenți în plus, adică o creștere de aproximativ 18,5% într-un singur an.
Și aici apare unul dintre paradoxurile învățământului botoșănean din 2026: rezultatele examenelor importante cresc, dar situația școlară de ansamblu se deteriorează.
În schimb, abandonul școlar continuă să scadă
Există și o veste bună.
Numărul elevilor aflați în abandon sau risc de abandon a evoluat astfel:
405 în 2021–2022,
268 în 2022–2023,
219 în 2023–2024,
217 în 2024–2025,
211 în 2025–2026.
Procentual, s-a ajuns la 0,36%.
Raportul din 2023–2024 arată că în 2019–2020 erau nu mai puțin de 501 elevi, reprezentând 0,96% din populația analizată.
Așadar, pe acest indicator, evoluția pe termen lung este clar favorabilă.
Evaluarea Națională pierde teren față de 2025
La Evaluarea Națională 2026 s-au înscris 3.095 de elevi, dintre care 2.981 au fost prezenți.
847 de elevi – 28,4% – au obținut medii sub 5, iar 2.237, respectiv 71,6%, au avut medii peste 5.
În 2025, procentul mediilor peste 5 fusese 75,4%, când 2.535 dintre cei 3.361 de elevi prezenți au depășit media 5.
Avem deci o scădere de 3,8 puncte procentuale într-un singur an.
Totuși, rezultatul din 2026 rămâne peste cel din 2024, an în care dificultățile, mai ales la matematică, fuseseră considerabile: doar 59,5% dintre elevii prezenți obținuseră atunci cel puțin nota 5 la această disciplină.
La Bacalaureat se întâmplă exact invers
Dacă Evaluarea Națională scade față de 2025, Bacalaureatul merge în direcția opusă.
Pentru promoția curentă, în sesiunea principală din 2026, raportul ISJ consemnează 1.799 de candidați reușiți și o rată de 80,13%.
Datele finale publicate după contestații indică aproximativ 80,1% pentru promoția curentă, față de 78,3% în 2025. Rata cumulată a ajuns la 76,8%, față de 74,4% anul precedent.
Așadar, Bacalaureatul are o evoluție pozitivă exact în anul în care promovabilitatea generală a elevilor din județ atinge minimul ultimilor cinci ani.
Aceasta este probabil cea mai interesantă contradicție educațională din raport.
Și profesorii au rezultate spectaculos mai bune
O altă schimbare majoră apare la examenele cadrelor didactice.
La Definitivat, promovabilitatea a fost:
2024 – 78,15%
2025 – 73,64%
2026 – 82,75%.
Din 174 de candidați evaluați în 2026, 144 au promovat.
Saltul față de 2025 este de 9,11 puncte procentuale.
La Titularizare diferența este și ea puternică:
2024 – 45,4%
2025 – 44,6%
2026 – 54,3%.
În 2026, dintre cei 530 de candidați evaluați, 288 au obținut cel puțin nota 7.
Față de anul precedent avem o creștere de 9,7 puncte procentuale.
Rezultatul din 2025, de 44,6%, este confirmat și de datele publicate după contestații la acel moment.
Prin urmare, 2026 este un an semnificativ mai bun în ceea ce privește rezultatele profesorilor la examenele profesionale.
Mai puțini elevi întorși din străinătate
Un alt indicator interesant poate spune ceva inclusiv despre evoluția demografică și migrația familiilor botoșănene.
Numărul elevilor veniți din străinătate și înscriși în școlile județului a fost:
2021–2022 – 236;
2022–2023 – 209;
2023–2024 – 192;
2024–2025 – 232;
2025–2026 – 168.
Față de anul trecut avem o scădere de aproape 28%.
Cei mai mulți copii reveniți în Botoșani provin din Italia – 67, Germania – 31, Marea Britanie – 28 și Spania – 12.
Este încă un indicator care merită urmărit în anii următori: după revenirea puternică observată în 2024–2025, fluxul copiilor întorși din diaspora a scăzut brusc.
Performanța de vârf rămâne puternică
La celălalt capăt al sistemului, elevii performanți continuă să aducă rezultate importante.
În 2025–2026, elevii botoșăneni au obținut 184 de distincții la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare: 12 premii I, 16 premii II, 32 de premii III, 70 de mențiuni și 54 de premii speciale.
În 2023–2024 fuseseră raportate 156 de distincții naționale și internaționale.
Comparația trebuie făcută cu o anumită prudență, pentru că raportările nu sunt formulate identic, dar este evident că zona de performanță continuă să producă rezultate consistente.
Un sistem cu două viteze?
Din toate aceste cifre se conturează poate cea mai interesantă concluzie.
Învățământul botoșănean pare să evolueze în două direcții diferite.
La vârful sistemului avem rezultate mai bune la Bacalaureat, rezultate mult mai bune la Definitivat și Titularizare și numeroase premii la olimpiade.
În masa sistemului însă, promovabilitatea generală a coborât la 96,54%, cea mai mică valoare din ultimii cinci ani prezentați, iar numărul repetenților a ajuns la 1.357 – cel mai mare din aceeași serie statistică.
Peste toate acestea se suprapune problema demografică: 4.212 elevi dispăruți din sistem în cinci ani.
Iar peste problema demografică apare acum una de resursă umană: 364,58 norme didactice mai puține într-un singur an.
Acestea sunt cifrele care ies cu adevărat din comun în Raportul privind starea învățământului botoșănean 2025–2026.
Nu faptul că Botoșaniul mai pierde încă 147 de elevi într-un an este marea noutate – declinul demografic este deja cunoscut. Mult mai interesant este faptul că într-un sistem care a pierdut doar 0,25% dintre elevi într-un an, numărul normelor didactice raportate s-a redus cu aproximativ 7,7%, în timp ce numărul repetenților a crescut cu 18,5%.
În același an, profesorii obțin rezultate sensibil mai bune la examenele lor, iar Bacalaureatul urcă peste nivelul din 2025.
Este fotografia unui sistem educațional cu performanțe reale, dar și cu discrepanțe din ce în ce mai greu de ignorat.