Bucovina a mai câștigat, începând de sâmbătă, o porțiune de traseu care poate deveni una dintre cele mai spectaculoase experiențe pentru cei care aleg să descopere România la pas.
Noua variantă a etapei Via Transilvanica dintre Putna și Sucevița a fost inaugurată sâmbătă, 29 august, printr-o drumeție de aproximativ 17 kilometri, pornită de la Chilia lui Daniil Sihastrul și încheiată la Mănăstirea Sucevița.
La eveniment au participat sute de drumeți, alături de Alin și Tibi Ușeriu, oamenii din spatele proiectului Via Transilvanica, dar și vicepremierul Tánczos Barna.
Startul oficial a fost dat în zona Chiliei lui Daniil Sihastrul, unde a fost dezvelită o nouă bornă Via Transilvanica, după care participanții au pornit pe noua rută către Sucevița.
17 kilometri prin pădurile Bucovinei
Noua variantă a traseului a fost gândită în special pentru cei care aleg să parcurgă Via Transilvanica la pas.
În ultimele luni, traseul a fost curățat și amenajat, serpentinele au fost marcate, iar în anumite zone au fost montate balustrade pentru siguranța drumeților. De asemenea, accesul vehiculelor de teren a fost restricționat.
Noua rută nu o înlocuiește pe cea existentă. Cele două variante vor rămâne disponibile, astfel încât drumeții să poată alege în funcție de modul în care vor să parcurgă traseul. Varianta actuală este recomandată în special celor care merg pe bicicletă.
O poveste despre cum pot lucra împreună oameni care, cândva, erau în tabere diferite
Dincolo de cei 17 kilometri de potecă, inaugurarea are și o poveste mai puțin vizibilă.
Pentru realizarea noii variante au lucrat împreună Tășuleasa Social, Romsilva, Direcția Silvică Suceava, ocoale silvice, administrații locale și voluntari.
Tánczos Barna a vorbit chiar despre această colaborare și despre apropierea dintre comunitatea drumeților și cea a silvicultorilor.
Potrivit vicepremierului, în urmă cu câțiva ani cele două comunități se aflau mai degrabă în tabere opuse, existând inclusiv întrebarea: „A cui este pădurea? A drumeților de pe Via Transilvanica sau a ocoalelor silvice?”
Iar răspunsul, spune Tánczos Barna, a venit în timp chiar de la Via Transilvanica, „cărarea care unește comunități”.
O potecă făcută, în unele locuri, cu sapa
Unul dintre cele mai interesante exemple ale acestei colaborări este o porțiune de traseu refăcută manual de peste 150 de silvicultori din șapte ocoale silvice din județul Suceava.
Poteca a fost amenajată pe aproape un kilometru, inclusiv cu intervenții manuale, după ce traseul fusese afectat de exploatările forestiere.
„Alin și Tibi, felicitări! Nu v-ați lăsat până nu ați rezolvat-o și pe aceasta!”, a transmis Tánczos Barna, după parcurgerea traseului.
De la Chilia lui Daniil Sihastrul la Sucevița
Drumeția de sâmbătă a avut o diferență de nivel de aproximativ 747 de metri și a durat în jur de șapte ore.
Dar poate mai important decât cifrele este faptul că această porțiune pune în valoare exact ceea ce Via Transilvanica încearcă să ofere: natură, liniște, comunitate și o Românie care poate fi descoperită pas cu pas.
Iar locul ales pentru această nouă etapă nu este deloc întâmplător.
De la Chilia lui Daniil Sihastrul, unul dintre cele mai cunoscute locuri spirituale din Bucovina, până la Mănăstirea Sucevița, monument UNESCO și una dintre cele mai importante bijuterii ale patrimoniului românesc, traseul traversează un peisaj în care istoria, spiritualitatea și natura se întâlnesc.
Via Transilvanica, mai mult decât un traseu
Pentru Alin și Tibi Ușeriu și pentru echipa Tășuleasa Social, Via Transilvanica nu înseamnă doar marcaje, borne și kilometri de potecă.
Este un proiect care încearcă să lege comunități, oameni și locuri și să transforme drumeția într-o formă de a descoperi România altfel.
Iar ceea ce s-a întâmplat sâmbătă în Bucovina arată că, atunci când administrațiile, silvicultorii, voluntarii și oamenii pasionați de drumeție trag în aceeași direcție, o simplă potecă poate deveni mult mai mult.
Un drum care unește oameni.
Și, poate, unul dintre cele mai frumoase moduri prin care România poate fi descoperită: la pas.
