La numai două zile după cutremurul de 4,8 grade din Vrancea, un nou seism a fost înregistrat miercuri, 21 octombrie 2026, de această dată chiar în județul Botoșani. Deși a avut o magnitudine redusă, de 3,1 grade, evenimentul este neobișnuit pentru o regiune cu activitate seismică locală scăzută.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul s-a produs la ora 18:03, la o adâncime de numai 5,7 kilometri, cu epicentrul la aproximativ 14 kilometri sud-est de municipiul Botoșani. Seismul a fost foarte slab, practic imperceptibil pentru populație, fără pagube raportate.
De ce s-a cutremurat pământul la Botoșani?
Deși județul Botoșani nu este cunoscut pentru cutremure frecvente, documentele oficiale ale Primăriei arată existența unei fracturi geologice în apropierea localităților Ibănești, Borzești și Todireni.
Mai mult, între anii 1893 și 1916 au fost consemnate trei cutremure locale, cu intensități de cel mult IV pe scara macroseismică.
Seismul de miercuri ar putea avea o origine tectonică naturală, prin mișcarea unor structuri geologice din scoarța terestră.
Dar ar putea fi provocat de activități umane, precum foraje, exploatări subterane sau fracturări hidraulice?
În anumite regiuni ale lumii, asemenea activități au provocat cutremure, fenomen cunoscut drept seismicitate indusă. Totuși, nu există dovezi oficiale că seismul de la Botoșani ar avea o asemenea origine, iar adâncimea redusă nu este suficientă pentru a demonstra o legătură cu intervențiile umane.
De asemenea, nu există dovezi că seismul ar fi fost declanșat de cutremurul din Vrancea, produs cu două zile înainte.
Cât de sigure sunt clădirile din Botoșani?
Un document oficial întocmit de ISU Botoșani în 2022 prezintă scenarii îngrijorătoare privind efectele unui cutremur major produs în Vrancea.
Pentru un seism cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1, produs la o adâncime de 90–110 kilometri, estimările indică între 155 și 1.093 de clădiri rezidențiale grav avariate în județul Botoșani, în funcție de scenariul analizat.
La nivelul municipiului, documentele Primăriei identifică vulnerabilități în special în zona centrală veche, unde există clădiri degradate, fundații afectate de umiditate și rețele subterane de beciuri și hrube.
Sunt menționate inclusiv monumente istorice și lăcașuri de cult, precum Biserica Uspenia, Sfântul Gheorghe, Sfântul Ilie sau Biserica Armenească Sfânta Maria. Menționarea acestora nu înseamnă însă că toate sunt încadrate oficial în clase de risc seismic ridicat.
Există o hartă a riscului seismic pentru Botoșani?
Primăria și ISU dețin documente de analiză a riscurilor, inclusiv scenarii privind efectele unor cutremure puternice.
O asemenea situație ar trebui să indice clar imobilele vulnerabile, școlile, spitalele și instituțiile publice care necesită consolidări.
Cutremurul de miercuri nu reprezintă un semnal că urmează unul devastator, iar specialiștii nu pot prezice data unui seism major.
Totuși, evenimentul ridică o întrebare legitimă pentru administrația botoșăneană: știm cu adevărat câte clădiri din oraș ar rezista unui cutremur puternic?
Pentru că, dacă mișcările pământului nu pot fi controlate, siguranța construcțiilor depinde în mare măsură de ceea ce facem înainte ca acestea să se producă.
