24 septembrie 2026. Pentru mii de antreprenori români, următoarele ore înseamnă drumuri la Registrul Comerțului, documente, semnătură electronică și, în unele județe, ore petrecute la cozi. Motivul: trecerea la CAEN Rev.3.
Termenul stabilit pentru actualizarea obiectului de activitate este 25 septembrie 2026. Potrivit informațiilor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, data de 25 septembrie nu este însă un termen de decădere: este momentul de la care, în relația cu autoritățile și instituțiile administrației publice, trebuie utilizată versiunea actualizată a clasificării.
Problema este că o operațiune care, în esență, reprezintă trecerea de la o clasificare economică la alta a ajuns să genereze, în ultimele zile, un adevărat val de solicitări la Registrul Comerțului.
ONRC a avertizat deja că unele oficii județene înregistrează întârzieri din cauza volumului crescut de cereri depuse înaintea termenului-limită. Instituția a invocat inclusiv deficitul de personal și eforturile de reducere a timpilor de soluționare.
România nu a inventat CAEN Rev.3. Modelul vine de la nivel european
CAEN Rev.3 nu este o inițiativă izolată a României. Noua clasificare românească este construită în conformitate cu NACE Rev. 2.1, nomenclatorul european al activităților economice.
NACE este clasificarea utilizată în Uniunea Europeană pentru activitățile economice, iar versiunea Rev. 2.1 este cea utilizată pentru statisticile europene începând din 2025. Noua clasificare a fost adoptată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/137 al Comisiei Europene.
România a aprobat CAEN Rev.3 prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024, iar ulterior Guvernul a stabilit, prin HG nr. 284/2025, o perioadă de tranziție de 18 luni pentru actualizarea obiectelor de activitate în Registrul Comerțului.
Cu alte cuvinte, schimbarea este una europeană. Întrebarea interesantă este însă cum au ales celelalte state să o implementeze.
Italia: autoritățile au pregătit reclasificarea împreună
Un exemplu relevant este Italia.
ATECO 2025, versiunea italiană a clasificării europene NACE Rev. 2.1, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, iar implementarea operațională pentru scopuri statistice și administrative a început la 1 aprilie 2025.
Institutul Național de Statistică italian, Istat, a lucrat împreună cu sistemul camerelor de comerț, administrația fiscală și alte instituții pentru implementarea noii clasificări.
Au fost puse la dispoziție tabele de corespondență între vechea și noua clasificare, inclusiv instrumente pentru reclasificarea activităților. Istat descrie procesul ca pe unul coordonat interinstituțional, în care au fost implicate și organizații reprezentând mediul de afaceri.
Italia are, așadar, o abordare în care statul și registrele administrative fac o parte importantă din munca de tranziție.
Spania: noua clasificare este introdusă în registrele administrative
Și Spania a introdus CNAE-2025, versiunea națională a NACE Rev. 2.1.
Decretul regal care aprobă CNAE-2025 prevede utilizarea noii clasificări în statisticile oficiale și în registrele administrative ale sectorului public.
Mai mult, pentru unele dintre registrele administrative importante au fost stabilite termene distincte pentru trecerea la noua codificare, iar pentru anumite categorii de date actualizarea este prevăzută până în 2027.
Modelul spaniol arată că trecerea la noua clasificare nu trebuie neapărat să însemne că fiecare firmă trebuie să pornească individual de la zero pentru a-și modifica datele.
Franța: firmele află deja ce cod vor avea, înainte de schimbare
Franța oferă poate cel mai interesant exemplu.
Noua clasificare franceză NAF 2025 este construită pe NACE Rev. 2.1, însă intrarea ei în vigoare pentru întreprinderi este programată pentru 1 ianuarie 2027.
Autoritățile franceze au pus deja la dispoziția companiilor un instrument prin care acestea pot introduce numărul SIREN și pot vedea viitorul cod APE. Dacă există o eroare, compania poate solicita corectarea acestuia.
Este o abordare diferită de cea cu care se confruntă acum mulți antreprenori români: statul face conversia și îi permite firmei să verifice rezultatul, în loc ca fiecare antreprenor să fie pus în situația de a identifica și depune individual întreaga modificare.
De ce nu s-a făcut și în România automat?
Aici este întrebarea care merită pusă.
Statul român deține deja informațiile despre firme, despre obiectele lor de activitate și despre codurile CAEN existente în registrele publice.
Mai mult, chiar ONRC oferă un instrument online de previzualizare a conversiei codurilor CAEN din Rev.2 în Rev.3.
În cazul unei simple conversii, fără adăugarea unor activități noi, actualizarea este, în principiu, o operațiune administrativă și este gratuită.
Și atunci apare întrebarea legitimă:
Dacă statul știe ce cod CAEN are o firmă în Rev.2 și există o corespondență oficială cu Rev.3, de ce nu poate face automat conversia în registru, iar antreprenorul să fie invitat doar să confirme sau să corecteze rezultatul?
O astfel de soluție ar putea reduce drastic presiunea asupra ghișeelor și asupra personalului Registrului Comerțului.
România are totuși și o soluție online
Nu trebuie ignorat faptul că ONRC permite depunerea online.
Antreprenorii care au semnătură electronică calificată pot transmite cererea prin portalul de servicii online al Registrului Comerțului.
Problema este însă că această variantă nu este la fel de simplă pentru toată lumea.
Pentru un antreprenor obișnuit, procesul poate însemna crearea contului, identificarea procedurii, alegerea corectă a codurilor, completarea documentelor, semnarea electronică și încărcarea acestora.
Cei care nu folosesc semnătură electronică sau nu sunt familiarizați cu procedurile digitale ajung, în practică, la ghișeu.
Iar rezultatul se vede acum: cozi, aglomerație și întârzieri exact în ultimele zile ale perioadei de tranziție.
Poate fi digitalizarea mai simplă?
Probabil că da.
Un model mai simplu ar putea funcționa astfel:
1. Registrul Comerțului identifică automat codurile CAEN Rev.2 ale fiecărei firme.
2. Sistemul aplică tabelul oficial de conversie către Rev.3.
3. Firma primește în contul său din portal o notificare: „Acestea sunt noile coduri CAEN propuse”.
4. Administratorul apasă „Confirmă” sau modifică selecția dacă activitatea reală a firmei necesită o altă încadrare.
5. Actualizarea se face electronic, fără dosar fizic și fără deplasare la Registrul Comerțului.
Pentru situațiile în care conversia nu este unu-la-unu sau firma dorește să adauge activități noi, ar putea rămâne procedura clasică.
Un astfel de sistem ar separa două lucruri foarte diferite: o schimbare administrativă obligatorie de nomenclator și o modificare voluntară a activității unei firme.
Nu este doar o problemă românească, dar România poate învăța din experiența altora
Toate statele membre trebuie să se adapteze la NACE Rev. 2.1, însă modul de implementare națională diferă.
Eurostat a prevăzut chiar un proces etapizat pentru introducerea noii clasificări în statisticile europene, cu registre statistice, perioade de tranziție, tabele de corespondență și raportări succesive.
Italia a pregătit instrumente de reclasificare și a coordonat implementarea între mai multe instituții.
Spania a introdus noua clasificare în registrele administrative și a stabilit perioade diferite de adaptare.
Franța a ales o tranziție mai lungă și permite deja firmelor să verifice online viitorul cod.
România a ales, la rândul său, o perioadă de tranziție de 18 luni și a pus la dispoziție servicii online. Însă aglomerația din aceste zile arată că digitalizarea unei proceduri nu înseamnă automat și simplificarea ei.
O lecție pentru următoarea schimbare
Poate că adevărata discuție nu este despre CAEN Rev.3.
Este despre felul în care statul român își construiește serviciile digitale.
Dacă o informație există deja în bazele de date ale statului, dacă modificarea poate fi făcută printr-o regulă de conversie și dacă antreprenorul poate fi identificat electronic, atunci întrebarea firească este de ce acesta trebuie să refacă manual o operațiune pe care administrația o poate automatiza.
CAEN Rev.3 ar putea fi, în acest sens, nu doar o schimbare de nomenclator, ci și un test pentru cât de mult poate România să treacă de la „aduceți documentul la ghișeu” la „confirmați informația pe care statul o are deja”.
Iar pentru antreprenorii care încă nu au făcut actualizarea, mesajul este simplu: termenul oficial este 25 septembrie 2026. ONRC precizează însă că acesta nu este un termen de decădere, ci data de la care administrația publică trebuie să utilizeze versiunea actualizată CAEN.