BOTOȘANI – PRIMELE 6 LUNI DIN 2026
🔴 +10,53% insolvențe
🔴 +106,67% suspendări în ianuarie
🟠 876 societăți, PFA și II nou înregistrate în primele 8 luni
🟢 -19,58% radieri în 2025 față de 2024
Sursa: ONRC, ANAF și date statistice
Suspendări, insolvențe, dizolvări și radieri. Cum arată mediul de business după schimbările fiscale și economice din ultimul an.
Economia Botoșaniului nu s-a oprit în 2026. Se înființează în continuare firme, însă în același timp o parte dintre antreprenori își suspendă activitatea, intră în insolvență sau își închid definitiv societățile. Datele Registrului Comerțului arată o economie în care antreprenoriatul continuă, dar presiunea asupra firmelor este vizibilă.
O analiză a datelor ONRC pentru 2026, comparate cu perioada similară din 2025, arată că fenomenul nu poate fi redus la o singură cifră a „firmelor închise”. Radierea, dizolvarea, suspendarea și insolvența sunt operațiuni diferite și trebuie analizate separat.
Un prim semnal: suspendările au crescut puternic
În ianuarie 2026, numărul firmelor din Botoșani care și-au suspendat activitatea a crescut cu 106,67% față de ianuarie 2025.
Creșterea a fost una dintre cele mai mari din România. La nivel național, suspendările au crescut în aceeași perioadă cu 19,93%, de la nivelul corespunzător din ianuarie 2025 la 2.046 de firme în ianuarie 2026.
Pentru Botoșani, comparația este cu atât mai interesantă cu cât în ianuarie 2025 județul avusese una dintre cele mai mari scăderi ale suspendărilor din țară: de la 35 de cazuri în ianuarie 2024 la doar 15 în ianuarie 2025, o reducere de aproximativ 57%.
Cu alte cuvinte, saltul din ianuarie 2026 trebuie interpretat în contextul unei baze foarte mici din anul precedent. Totuși, este un indicator care merită urmărit.
Suspendarea activității nu înseamnă că firma este definitiv închisă. Antreprenorul poate reveni ulterior la activitate. Dar, din punct de vedere economic, suspendarea poate indica faptul că proprietarul nu mai consideră rentabilă funcționarea firmei în acel moment.
Insolvențele au crescut cu 10,53%
Un indicator mai dur este insolvența.
În primele șase luni din 2026, în Botoșani au intrat în insolvență 21 de firme și PFA, față de aproximativ 19 în perioada similară din 2025.
Creșterea este de 10,53%.
La nivel național, situația a fost chiar mai accentuată: 3.855 de firme și PFA au intrat în insolvență în primul semestru din 2026, cu 12,36% mai multe decât în primele șase luni din 2025.
Botoșaniul se află astfel pe aceeași direcție generală cu economia națională, chiar dacă numărul absolut de insolvențe este mult mai mic decât în județele cu economii mai dezvoltate.
Unde apar cele mai multe probleme?
La nivel național, cele mai multe insolvențe din primul semestru au fost în comerț, construcții, transport și depozitare, industria prelucrătoare.
În aceste domenii, creșterile față de anul precedent au fost foarte mari.
Aceste domenii sunt relevante și pentru Botoșani, unde construcțiile, transporturile și comerțul reprezintă o parte importantă a activității antreprenoriale.
Dizolvările: aproape 30.000 de firme la nivel național
Un alt semnal vine din statisticile privind dizolvările.
În primele șase luni ale lui 2026 au fost înregistrate în România 29.818 dizolvări, cu 12,95% mai multe decât în perioada similară din 2025, când au fost 26.400.
În primele șapte luni, numărul a ajuns la 34.029, față de 31.536 în perioada similară din 2025.
Dizolvarea este diferită de radiere. În multe cazuri, este o etapă din procesul de închidere a unei firme.
Așadar, atunci când analizăm presiunea asupra mediului de business, trebuie să privim împreună aceste categorii, fără să le adunăm mecanic.
Radierile au crescut în România
În primul semestru din 2026 au fost radiate 46.283 de firme la nivel național, cu 5,69% mai multe decât în primele șase luni din 2025.
Interesant este că evoluția Botoșaniului a fost diferită în 2025.
În întregul an 2025, România a avut 83.232 de radieri, cu 0,27% mai multe decât în 2024.
În Botoșani însă, numărul radierilor din 2025 a fost cu 19,58% mai mic decât în 2024.
Așadar, nu avem argumente pentru a afirma că Botoșaniul a fost unul dintre județele cu cele mai multe radieri în 2026. Dimpotrivă, aici trebuie să fim foarte atenți la diferența dintre radieri și suspendări.
Dar partea interesantă este alta: firme noi continuă să apară
În ciuda presiunilor, antreprenoriatul botoșănean nu a dispărut.
Datele agregate din ONRC și ANAF arată că numai în primele opt luni din 2026 au fost înregistrate în județ:
| Luna | Societăți comerciale | PFA/II |
|---|
| Ianuarie | 60 | 54 |
| Februarie | 56 | 64 |
| Martie | 88 | 76 |
| Aprilie | 60 | 53 |
| Mai | 58 | 69 |
| Iunie | 53 | 48 |
| Iulie | 21 | 48 |
| August | 31 | 37 |
| Total | 427 | 449 |
În total, vorbim despre 876 de noi societăți, PFA și întreprinderi individuale înregistrate în județ în primele opt luni ale anului.
Datele lunare sunt preluate din registrele ONRC/ANAF agregate de Firmoscop. De exemplu, în ianuarie au fost 60 de societăți și 54 de PFA/II, în martie 88 de societăți și 76 de PFA/II, iar în august 31 de societăți și 37 de PFA/II.
Prin urmare, nu putem vorbi despre o economie în care nimeni nu mai deschide firme. Din contră. Problema este dacă firmele care apar reușesc să reziste.
Ce fel de afaceri se deschid la Botoșani?
Datele privind firmele nou înființate oferă și o imagine asupra domeniilor în care botoșănenii încearcă să facă afaceri.
În ianuarie 2026, cele mai multe firme noi au apărut în construcții: 12 societăți aveau ca obiect principal lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
Au urmat barurile și activitățile de servire a băuturilor, cu cinci firme noi, și service-urile auto, cu trei.
În februarie, construcțiile au rămas pe primul loc, cu șapte firme noi, urmate de transportul rutier de mărfuri și activitățile de inginerie și consultanță tehnică, cu câte patru.
În aprilie, printre domeniile cu cele mai multe firme noi s-au aflat transporturile rutiere de mărfuri, construcțiile, barurile și service-urile auto.
Iar în iunie, construcțiile au continuat să fie primul domeniu, cu șase firme nou înființate.
Imaginea este clară: Botoșaniul continuă să producă antreprenori, dar în special în domenii în care marjele și costurile pot fi puternic influențate de economie și fiscalitate.
Un paradox economic: se deschid firme, dar cresc și ieșirile
Problema apare atunci când ieșirile cresc mai repede decât capacitatea economiei de a genera afaceri noi, investiții și locuri de muncă.
Ce legătură au măsurile fiscale cu această situație?
România a intrat în 2026 după o perioadă de consolidare fiscală și după modificări importante ale legislației fiscale.
Printre măsurile aplicate în această perioadă s-au numărat modificări ale regimului microîntreprinderilor, ale impozitării veniturilor și dividendelor și alte măsuri menite să crească veniturile bugetare.
În paralel, de la 1 ianuarie 2026 au intrat în vigoare și reguli mai stricte privind firmele declarate inactive fiscal.
ANAF precizează că o firmă poate fi declarată inactivă fiscal dacă nu depune situațiile financiare anuale în termenul prevăzut de noua legislație. Legislația prevede, în anumite situații, și declanșarea procedurilor de dizolvare pentru contribuabilii care rămân în inactivitate.
Această schimbare este importantă pentru statisticile viitoare.
Unele firme care până acum rămâneau ani de zile în registre fără activitate economică reală pot ajunge mai repede în proceduri de dizolvare și radiere.
Prin urmare, o creștere a radierilor sau dizolvărilor nu trebuie interpretată automat ca faliment economic.
O parte dintre aceste operațiuni pot reprezenta și curățarea registrului de firme inactive.
Dar antreprenorul simte altfel lucrurile
Pentru un antreprenor, discuția despre fiscalitate nu se rezumă la o singură cotă de impozitare.
Costul real al unei afaceri este format din taxe, salarii, energie, chirie, materii prime, dobânzi, contabilitate, transport, conformare fiscală și costul timpului administrativ.
Când mai multe dintre aceste costuri cresc simultan, o firmă cu profit mic poate ajunge foarte repede într-o situație în care activitatea nu mai este atractivă economic.
Iar aici Botoșaniul are o vulnerabilitate suplimentară.
Botoșaniul pornește de la o economie mai fragilă
Județul are un nivel al salariilor sub media națională și o bază economică mai restrânsă decât județele mari.
Datele agregate din INS și bilanțurile firmelor arată pentru 2025 aproximativ 27.296 de angajați în firmele pentru care există bilanțuri disponibile, iar cifra de afaceri cumulată a firmelor din județ a fost de aproximativ 15,9 miliarde de lei, în creștere cu 12,3% față de 2024.
Asta înseamnă că economia județului nu este blocată.
Dar are o caracteristică importantă: o mare parte din firme sunt mici, iar firmele mici au, în general, o capacitate mai redusă de a absorbi șocuri de cost.
Cele mai vulnerabile domenii
Pe baza datelor ONRC privind insolvențele și a structurii firmelor nou înființate, patru domenii merită urmărite în mod special în Botoșani:
1. Comerțul
Comerțul este unul dintre sectoarele care înregistrează cele mai multe insolvențe la nivel național.
Este un domeniu cu concurență mare, marje uneori reduse și sensibilitate ridicată la scăderea consumului.
2. Construcțiile
Construcțiile au avut una dintre cele mai mari creșteri ale insolvențelor la nivel național în primul semestru din 2026: 210 cazuri, cu peste 400% mai multe decât în perioada similară din 2025, potrivit datelor ONRC.
În același timp, construcțiile sunt printre principalele domenii în care botoșănenii continuă să înființeze firme noi.
Este un paradox interesant: sectorul atrage antreprenori noi, dar în același timp este expus unei presiuni financiare puternice.
3. Transporturile
Transportul este un alt domeniu important pentru Botoșani.
Costurile cu combustibilul, salariile, întreținerea vehiculelor, taxele și finanțarea autovehiculelor pot influența rapid profitabilitatea.
La nivel național, transportul și depozitarea au avut 132 de insolvențe în primul semestru, în creștere cu 266,67%.
4. HoReCa și serviciile
Restaurantele, barurile, saloanele și alte servicii sunt printre domeniile în care apar constant firme noi în Botoșani.
Dar acestea sunt și afaceri cu costuri fixe ridicate și sensibilitate la puterea de cumpărare a populației.
Ce ne spun, de fapt, cifrele?
Dacă punem toate datele împreună, rezultă o imagine mai nuanțată decât simplul mesaj „se închid firme”.
În România, insolvențele au crescut cu 12,36% în primul semestru; dizolvările au crescut cu 12,95%; radierile au crescut cu 5,69%; înmatriculările de persoane fizice și juridice au crescut cu 1,58% în primele șapte luni.
Așadar, antreprenoriatul continuă să producă firme noi, dar și ieșirile din piață se mențin la un nivel ridicat.
La Botoșani, suspendările au avut un salt de 106,67% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025; insolvențele au crescut cu 10,53% în primul semestru; în 2025, radierile au fost cu 19,58% mai puține decât în 2024; în primele opt luni din 2026 au apărut aproximativ 876 de noi societăți, PFA și întreprinderi individuale, potrivit agregărilor ONRC/ANAF.
Asta nu descrie o economie „moartă”.
Descrie o economie în care intrarea în piață continuă, dar și presiunea asupra firmelor este în creștere.
Întrebarea pe care ar trebui să o punem
„Cât de greu îi este unei firme din Botoșani să supraviețuiască și să crească în 2026?”
Pentru a răspunde complet, următorul indicator important este numărul de salariați.
O firmă radiată cu zero angajați nu are același impact economic precum o fabrică sau o firmă de servicii care își pierde 50, 100 sau 200 de angajați.
De aceea, următorul nivel al analizei ar trebui să urmărească locurile de muncă pierdute sau create, cifra de afaceri și profitul firmelor din județ.
Pentru Botoșani, aceasta este probabil cea mai relevantă întrebare economică: nu doar câte firme dispar, ci câți oameni rămân fără loc de muncă și câtă economie locală dispare odată cu ele.
Foto: arhivă
Citește Seria „Botoșaniul care se schimbă”:
144 de oameni noi pentru Mavromati. De ce această cifră poate conta mai mult decât un aparat medical
4.551 de botoșăneni pot primi sprijin pentru a-și găsi un loc de muncă. Cine intră în program
De ce poți trăi mai bine cu 5.000 de lei la Botoșani decât cu 7.000 la Cluj?
O familie cu două salarii poate să rămână cu zero lei la finalul lunii. Unde se duc banii românilor?
Paradoxul Botoșani: viața este mai ieftină, dar oare este și mai lungă?
România are medici, spitale și tratamente. Atunci de ce murim încă prea devreme?
A7 nu mai este doar o autostradă. Este șansa Moldovei de a nu mai fi „Capătul României”
România s-a schimbat enorm. Atunci de ce avem senzația că o ducem din ce în ce mai rău?