Unirea Mică a fost sărbătorită și la Botoșani, ca în fiecare an. În fața statuii personajului principal căruia i se atribuie Unirea, Alexandru Ioan Cuza, din fața Inspectoratului Județean de Poliție din Botoșani unde s-au adunat reprezentanții principalelor instituții, Prefectul Sorin Cornilă, Președintele Consiliului Județean, Doina Elena Federovici și primarul Cosmin Ionuț Andrei.
Festivitatea solemnă a început cu intonarea Imnului Național de Stat, un sobor de preoți au ținut un ceremonial religios iar istoricul botosănean Col. (r.) Dr. Sergiu Balanovici a reiterat, ca în fiecare an, semnificația importanței zilei de 24 ianuarie.
Dacă în ceilalți ani Hora Unirii era stingheră sau lipsea cu desăvârșire, fiind An Electoral un fior de imbold a făcut că politicienii urbei să invite pe toți cetățenii care au luat parte la această festivitate într-o mare hora a Unirii.
Elementul inedit al festivității din acest an a fost prezența în Garda de Onoare militară a unui pluton de elevi ai Colegiului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, care au făcut deliciul defilării, unii din elevi fiind chiar din Botoșani, prezența familiilor și prietenilor făcând atmosfera una vibrantă și plină de emoție.
Unirea Principatelor Române nu a fost mică. Celebrăm 165 de ani de la unire și, în curând, 204 de ani de la nașterea lui Al. I. Cuza. Unirea de la 24 ianuarie 1859 a fost un prim pas uriaș făcut întru unirea întreită de la 1 decembrie 1918 iar acest termen de ,,mica unire” a fost introdus pentru a sublinia diferența dintre cele două uniri.
Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Alegerea lui Alexandru I. Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești a declanșat în Iași o manifestație așa cum Iașul nu mai cunoscuse până atunci. Mii de oameni, masați în piața palatului, au aclamat ore întregi alegerea lui Cuza, iar orașul a fost iluminat timp de patru zile. La lumina torțelor, oamenii veneau să-l felicite pe domn, ceea ce l-a făcut pe Mihail Kogălniceanu să declare: “Unirea, națiunea a făcut-o!”
Acţiunea nu a fost pe placul Marilor Puteri ale momentului, fiind considerată o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă misiuni speciale au vizitat capitale ale Marilor Puteri şi au câştigat sprijin pentru cauza românească, Franţa, Anglia, Rusia, Prusia şi Sardinia recunoscând Mica Unire încă din aprilie acelaşi an. Mica Unirea a fost consolidată de principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constituţia adoptată a denumit noul stat România.
Unirea a fost posibilă datorită eforturilor conjugate ale oamenilor politici ai vremii care au reușit să valorifice, cu inteligență și spirit diplomatic, un context politic internațional favorabil, având ca sprijin dorința de unitate și solidaritate manifestată de populația din Moldova și Țara Românească.
Unirea Principatelor Române reprezintă o pagină importantă de istorie, demonstrând de-a lungul veacurilor dorința unei națiuni de a rămâne unită în jurul valorilor și a intereselor tradiționale.
Începând cu 24 ianuarie 1859, noi românii am îndeplinit obiectivul de suflet al neamului românesc: UNIREA, deziderat realizat în mod pașnic fără a tulbura jocurile și interesele politice internaționale.
La 165 de ani de la acel moment glorios, să ne amintim versurile poetului Vasile Alecsandri devenite imnul Unirii Principatelor Române:
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!
În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române – a fost declarată zi nelucrătoare adăugându-se celorlalte sărbători legale.
